RSS Feed

John Green – Căutând-o pe Alaska

Editura Trei

Colecţia FictionColection, coordonată de Magdalena Mărculescu

Traducere din limba engleză şi note de Shauki Al-Gareeb

***

John Green, născut în 1977, este noul scriitor-idol al adolescenţilor de pretutindeni (deşi am o bănuială că mai ales al fetelor).

Sub aceeaşi stea„, aşa cum s-a tradus în româneşte „The Fault in our stars„, a făcut furori, ca de altfel peste tot pe unde a apărut, ceea ce dovedeşte că pe undeva suntem la fel, oriunde am locui.

Ca un adevărat autor postmodernist, John are blog, Vlog, twiter, tumblr, YouTube videos şi fani pe facebook.

Căutând-o pe Alaska” este romanul său de debut, apărut în 2006. A câştigat Printz Award (cea mai bună carte pentru adolescenţi)  şi a fost nominalizat şi la Los Angeles Times Book Prize.

***

Motto: să-ţi iubeşti aproapele prihănit/ cu inima ta prihănită (Auden)

Prima frază:

Cu o sută treizeci şi şase de zile înainte

Cu o săptămână înainte să-mi fi părăsit familia şi Florida şi restul vieţii mele insignifiante pentru a merge la o şcoală cu internat din Alabama, mama a insistat să-mi organizeze o petrecere de bun-rămas.”

Ultima frază:

Aşa că eu ştiu că ea m-a iertat, aşa cum şi eu am iertat-o pe ea. Ultimele cuvinte ale lui Thomas Edison au fost: „E foarte frumos acolo!”. Nu ştiu unde se află acel acolo dar bănuiesc că e undeva, şi nu pot decât să sper că e frumos.

***

Personaje: Alaska Young, Miles Halters zis Rotofeiul, Chip Martin zis Colonelul, Takumi Hikohito Japonezul, Lara Buterskaya (româncă la origini!)

(pag.136):

„Lara a sosit cu o jumătate de oră mai târziu. Îi spusese Vulturului că se ducea la Atlanta să se vadă cu o veche prietenă din România. 

– Uneori nu pari a avea accent, am zis eu.

– Nu fac decât să lungesc i-urile moi.

– Nu există i-uri moi în rusă? am întrebat eu.

– În română, m-a corectat ea.

S-a dovedit că româna era o limbă. Cine ar fi ştiut?

Miles e cel care ştie o grămadă de cuvinte spuse pe patul de moarte de o grămada de celebrităţi.

Colonelul e cel care ştie capitalele şi populaţia absolut tuturor ţărilor din lume.

Takumi e cel care ştie să improvizeze ad-hoc versuri rimate pentru cîntece rap.

Chiar aici, lângă râu, vrei să mă desfăşor? / De ţigara îngheţat-ar fi, aş linge-o încetişor / Rimele mele sunt mai vechi ca un roman / Beaturile lui sunt triste precum Willy Loman / Uneori sunt acuzat că aş fi un măscărici / Pot să cânt încet şi repejor, uite chiar aici / Ca Emili Dickinson nu mă tem de rime asonate / Şi versul s-a terminat, eu ca rapper îmi fac ieşirea elegant

Lara merge acasă în vacanţe într-o limuzină albă, este drăguţă, liniştită, dar plină de surprize nebănuite (ea e cea care-i strigă doctorului psiholog invitat să conferenţieze în şcoală că e un tip sexy şi vrea să-l vadă fără haine. Ceea ce se şi întâmplă pentru că… dar să nu dezvăluim)

Alaska. Hm. Alaska e „cea mai sexy fată din toată istoria umanităţii, îmbăcată într-o pereche de jeanşi scurţi, tăiaţi, şi un maiou de culoarea piersicii„. Eroina ei e Edna St.Vincent Millay. Le dă băieţilor meditaţii de algebră avansată, ca să ia note mari la test.

Ei sunt proaspăt colegi şi împrieteniţi la o şcoală de copii supradotaţi, Culver Creek Preparatory School Birmingham Alabama. Adolescenţii provinciali care stau la internat şi trăiesc cum trăiesc adolescenţii de pretutindeni (care stau la internat): învaţă, chiulesc, fumează la Gaura de Fumat, se îmbată cu Mountain Dew cu votcă sau cu vin Dealul Căpşunilor, dau teste la algebră avansată, învaţă ce e ăla un blow-job, cetesc Moby Dick şi Leagănul pisicii, îi urăsc pe adolescenţii de bani gata Războinicii Săptămânali, vomită, execută pedepsele pentru indisciplină dictate de profesorul Vulturul (cel cu Privirea Osândei), conjugă verbe la subjonctiv cu Madam O’Malley de franceză, studiază istoria religiilor cu remacabilul profesor Dr.Hyde („un bătrân ursuz„, zice Alaska), cetesc Gabriel Garcia Marquez şi Robert Frost, mănâncă bufriedo-uri  (burrito de fasole prăjite), merg la meciuri de baschet, se sărută, se îndrăgostesc, le trece, le vine iar.

Fac farse care trebuie să rămînă în istoria orală a şcolii, într-un fel de întrecere între generaţii (tatăl lui Miles chiar conspiră cu fiul său la una, pentru că şi el învăţase la aceeaşi şcoală).

Şi-n tot acest timp fac trecerea subtilă dinspre copilărie spre maturitate, află că viaţa are şi faţete nebănuite, descoperă că nu sunt atât de invincibili pe cât ar merita pentru tinereţea lor, află că trecutul nu te iartă iar viitorul nu se arată la o pocnitură din degete.

Descoperă ce înseamnă prietenia adevărată, trădarea, iubirea fără speranţă, trecuturile întunecate, complicitatea tandră a unui adult dealtminteri exigent.

Descoperă că viaţa e asezonată şi cu mici felii de suferinţă, că poate să semene uneori cu un labirint în care te învârţi ca un hamster pe roata sa. Labirintul lui Simon Bolivar, din cartea lui Marquez Generalul în labirintul său (apropo, se spune că ultimele cuvinte ale lui Bolivar au fost: „cum o să mai ies eu din labirintul ăsta?”)

Care este cea mai importantă întrebare la care ar trebui să răspundă fiinţele omeneşti? e primul eseu de compus

Cum vei putea ieşi tu, personal, din acest labirint al suferinţei? e al doilea eseu de compus

PS

Toate astea se întâmplă în 136 de zile înainte de Ziua Z şi 136 de zile după ziua Z.

Ca să descoperiţi ce s-a întîmplat covîrşitor în Ziua Z, citiţi cartea.

PPS

Warning pentru părinţii de adolescenţi 13 plus: în carte se vorbeşte destul de liber despre, hm, anumite activităţi sexuale. Deşi mă tem că sunt de modă veche iar ei ştiu mult mai multe decât cred io în sfânta mea naivitate.

Anunțuri

4 responses »

  1. Mă bucur că a mai apărut o recenzie de la tine. 🙂
    M-am tot gândit dacă să citesc sau nu cartea asta, mi-e teamă că o să fie prea adolescentină pentru gustul meu. N-am înțeles foarte clar cât de mult ți-a plăcut (sau dacă ți-a plăcut), însă din ceea ce ai scris despre ea, pare destul de interesantă. Până la urmă, merită citită sau nu? 🙂

    Răspunde
  2. 1. Ideea unei eleve destepte plus sexy numite Alaska in cadrul unei scoli preparatorii de elita din Alabama mi se pare de-a dreptul fascinant de fantastica din punct de vedere cultural american. Sunt aproape sigur, desi nu am verificat, ca autorul trebuie sa fie originar ori din Connecticut ori din California. Chiar am sa verific pt ca am impresia ca e posibil sa aiba o biografie posibil chiar mai interesanta decat povestea romanului scris de el ! Revin daca aflu ceva interesant !

    2. Referitor la posibila ta ingrijorare despre precocitatea sexuala a unor elevi de liceu, eu as fi de parere ca nu e cazul sa te ingrijorezi asa de mult in legatura cu elevii aflati la scoli preparatorii particulare din SUA, chiar si unele nu chiar asa de elita, mai ales ca linkul ala horror se refera la un caz de elevi de liceu de sc obisnuita de stat din UK…(nu pot sa-i zic publica pt ca in UK scolile publice sunt alea private preparatorii de elita, ca de ex Eton), si in general cred ca elevii americani medii sunt chiar mai inocenti sexual decat elevii medii europeeni de aceeasi varsta chiar daca desigur exista exceptii si acolo si acolo.

    Răspunde
  3. Am avut dreptate ca are o biografie interesanta desi am gresit in legatura cu statul lui de origine ! E nascut in Indiana desi la numai cateva saptamani s-a mutat in Orlando unde a primit educatia de baza…stiu si de ce am gresit si e vina mea, pt ca desi am incercat sa citesc carti politiste scrise de autori originari sau educati la baza in maj zonelor culturale americane, mereu am ezitat, desi nu as putea explica de ce, sa citesc cartile scrise de dl Carl Hiaasen !

    Răspunde
  4. Ema, scuze de răspunsul întârziat, comentariul tău a stat la moderare. Mi-a plăcut. E de adolescenţi, într-adevăr, dar nu siropoasă sau copilăroasă sau plicticoasă. Mult mai mult mi-a plăcut însă „Sub aceeaşi stea”, de acelaşi autor, o să-i fac în curând recenzia.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: