RSS Feed

Thor Heyerdahl – Expeditia KON-TIKI.

Editura Ştiintifică, 1968

Traducere de Şerban Andronescu

***

Despre autor

Muzeu Kon Tiki Norvegia

Fraza de deschidere: „Viata se pricepe uneori sa-ti poarte pasii tocmai pe unde nu te astepti

Fraza de incheiere: „Daca vreti sa va mai intoarceti in Tahiti, striga seful Teriieroo, cand sirena suiera deasupra insulei pentru ultima oara, sa aruncati o coroana in laguna, cand va pleca vaporul. […]. In laguna de la Tahiti, sase coroane albe pluteau singure incoace si incolo, purtate de valurile blande de langa tarm

Citez de pe coperta 2:

Expeditia intreprinsa in 1947 de Thor Heyerdahl, impreuna cu echipajul sau, pe o pluta din lemn de balsa, in Oceanul Pacific, de la Callao (Peru) pana in Insula Pastelui, a starnit mult interes. Despre temeritatea navigatorilor in fata imensitatii de ape si a dificultatilor inerente unei asemenea calatorii, despre Insula Rapa-Nui (Insula Pastelui) retrasa parca sa-i ascunda ciudatii uriasi de piatra si pretioasele marturii de cultura straveche – tablitele cu scriere rongo-rongo – precum si despre originea, viata si obiceiurile locuitorilor insulei scrise cu mult talent de Thor Heyerdahl in lucrarea sa ‘Expeditia de pe KonTiki […]

Echipaj: 6 barbati, 5 norvegieni si 1 suedez:

  • Thor Heyerdahl (1914–2002) was expedition leader.
  • Erik Hesselberg (1914–1972) was the navigator and artist. He painted the large Kon-Tiki figure on the raft’s sail.
  • Bengt Danielsson (1921–1997) took on the role of steward, in charge of supplies and daily rations. Danielsson was a Swedish sociologist interested in human migration theory. He also served as translator, as he was the only member of the crew who spoke Spanish.
  • Knut Haugland (1917–2009) was a radio expert, decorated by the British in World War II for actions in the Norwegian heavy water sabotage that stalled what were believed to be Germany’s plans to develop an atomic bomb.
  • Torstein Raaby (1920–1964) was also in charge of radio transmissions. He gained radio experience while hiding behind German lines during WWII, spying on the German battleship Tirpitz. His secret radio transmissions eventually helped guide in Allied bombers to sink the ship.
  • Herman Watzinger (1910–1986) was an engineer whose area of expertise was in technical measurements. He recorded meteorological and hydrographical data while underway.

Sursa: Wikipedia

7000 de kilometri, 100 de zile. 101, mai precis!

Madelin KonTiki pluta

Am trecut cu amuzament peste primele pagini ale cartii, pentru ca a fost tradusa in romaneste de un oltean si are involuntare pasaje haioase: „Nu gasii nimic de raspuns. Stransei foile sub brat si coborâi pe scari in mijlocul multimii din strada. In aceeasi seara batui la usa unui vechi apartament din Greenwich Village” si tot asa, inainte cu perfectul simplu.

Am cetit acum cu mai multa intelepciune decat in copilarie pasajele in care autorul aminteste despre cele 10 kilograme de dosare necesare pentru a li se aproba expeditia. Sau despre dificultatile de a gasi sponsori. Sau despre dorinta de a gasi intelegere si nu compatimire.

Am fost la fel de fascinata ca in copilarie de veatza pe pluta, in mijlocul oceanului, pestilor-zburatori, doradelor, bonitelor si balenelor-rechin. La fel de fascinata de descrierea planctonului ca hrana, si acum am impresia ca in mijlocul oceanului se gaseste o supa delicioasa, cu gust de crustacee si fructe de mare.

Cel mai mult si mai mult mi-a placut si m-a fascinat ca erau la nivelul marii, nu deasupra ei.

Si acum, ca in copilarie, am pufnit in ras la replica: „acest peste nu exista”, cand, sculat din somn, lu Hermann i s-a aratat pestele-tzipar aterizat noaptea pe pluta.

Si acum, ca in copilarie, am avut reverii dupa acostarea plutei pe reciful de corali Raroia, insulele Takume, sef Tepiuraiarii Teriifaatau, chiar in fata insulei nelocuite unde s-a sfarsit expeditia, insula denumita mai apoi Fenua KonTiki.

O voce slaba aparu din eter si incepu sa ne cheme incet. Chemaram din nou si comunicaram ce auzeam. Apoi vocea slaba din eter zise: „Numele meu este Paul. Traiesc in Colorado. Care e numele dumitale si unde traiesti?” Era un radioamator. Torstein apuca manipulatorul in timp ce noi invarteam manivela si raspunse: „Aici este KonTiki, am esuat pe o insula pustie din Pacific”. Paul nu crezu deloc o asemenea informatie. Socoti ca vorbeste cu un amator de radio de pe strada vecina care-l lua peste picior si nu mai reveni pe unde

Si de ospatul care a urmat in satul condus de seful Teka si de viceseful Tupuhoe, adevaratul lider. Sat cu 127 de suflete, care au dat mana cu echipajul, la sosire si la plecare.

Buna ziua, tie, Terrai Mateata (n.m.: asta era Heyerdahl) si oamenilor tai, care ati venit peste mare cu o pae-pae la noi la Raroia; da, buna ziua; de-ati putea ramane mult timp printre noi, ca sa dobandim cu totii aceleasi amintiri, asa incat sa putem sa fim intotdeauna impreuna, chiar si atunci cand veti pleca intr-o tara indepartata. Buna ziua

Dupa ce facuram cunostinta cu cei 127 de locuitori ai satului, se intinse o masa mare” povesteste Plutasul Sef.

Si apoi tot satul a dansat, cu tot cu strainii de peste mari, in afara de Erik, pe care „nu-l putura urni” ca-l dureau salele. “Atunci aparu o matroana vanjoasa cu muschi zdraveni…

Bengt avusese dreptate. Ajunseseram in rai

Asa e: raiul e o insula locuita de doar 127 de oameni care stiu sa rada, sa manance, sa se veseleasca si sa danseze hula-hula.

Anunțuri

3 responses »

  1. Am citi aceasta carte cu placere cand eram mic, insa am citit-o in lb franceza, si nu tin minte vreo incongruenta garamaticala de genul celei remarcate de tine. As dori insa sa comentez ca in lb norvegiana se foloseste fffffffffffffffff des, cel mai des, acel perfect simplu care concret literal traductibil e cel oltenesc, (desi, ma rog tradus mai putin concret literal poate fi prezentat si altfel, presupun, in lb romana), numai ca in lb norvegiana suna poetic liric melodic romantic, nu strict comedic, mai ales daca se pune si verbul inaintea subiectului, in caz ca se incepe propozitia cu un adverbial, de ex, ceva poate de gen „Ieri fusei eu in gradina, s.a.m.d., frunzulita de maslina, s.a.m.d, s.a.m.d.”, plus cu melodia frazei asa ca si cum te-ai da pe schi in jos viteza iar la sfarsitul pistei o iei in sus din nou ca e pusa acolo panta aia care sa te opreasca, ca sa nu intri in publicul spectator, si astfel maj propozitiilor par a se termina oarecum intrebator, chiar daca nu e vorba de intrebari, ci de afirmatii, desi unii folosec chiar un soi de tic verbal si termina propozitiile afirmative chiar punand la sfarsit, pe un ton si mai ridicat, intrebarea total retorica „nu-i asa ?”,o intrebare care pare deosebit de politicos invitanta la dialog vs doar un simplu monolog conversational teoretic mai badaran, (desi nu este neaparat ceva social politicos super diplomatic rafinat, ci e mai degraba ceva pur formal devenit oarecum tic verbal comun, doar ca poate parea social politicos rafinat pt unii mai naivi).

    Am vazut acum 1 an si ecranizarea recenta norvegiana a acestei carti, (ca mai exista un film documentar filmat atunci in legatura cu expeditia, regizat chiar de dl Thor Heyerdahl, si e si ala interesant, si a castigat un Oscar pt documentar atunci in 1951). Ecranizarea recenta din 2012 a fost un film care mie mi-a placut ffff mult, si a fost nominalizat ca film strain atat pt Golden Globes cat si pt Oscar, (desi a castigat Amour pt ambele).

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: