RSS Feed

Matei Florian – Şi Hams şi Regretel

Editura Polirom 2009

(interviu cu autorul)

Am cetit cartea de două ori. O dată repede-repede şi a doua oară încet-încet.

Fraza de deschidere: „Bună dimineaţa. Nu ştiu cum o arăta la tine coloana aia de mercur, mi-o î nchipui tulbure şi uşor adusă de spate, probabil că mercurul n-are nici pe dracu’, e bine, sănătos şi la fel de fudul ca întotdeauna, stă tolănit la soare şi urcă sau coboară dupa cum are chef, nu-i rău să fii mercur, să ai termometrul şi coloana ta, să fii pomenit cu sfinţenie în toate buletinele meteorologice, să te lăfăi într-un tablou atât de celebru cum e cel al lui Mendeleev, în fine, nu ştiu ce părere ai tu, dar eu mi-aş dori să fiu mercur, măcar uneori, atunci când în zonele preorăşeneşti, cum spun ăştia la radio, se lasă ceaţă

Fraza de închidere: „Priviţi-mă. Vorbesc. Numele meu e Şi Hams şi Regretel

Atuncea când suntem sătui de concretul realităţii imediate, fiecare ne apărăm cum putem. Unii mergem la tenis. Alţii scriem poezii. Ascultăm muzici, cu caştile fixate strâns pe urechi. Sau descompunem vise şi fantasme în factori primi.

Matei Florian inventează pitici.

Pitici din Ordinul Stâncos. Din Ordinul Pleistocen. Din ordinul Culegerea Gheba (CGB, pe scurt). Din ordinul Ubicuu Călători. Pitici Răazvrătiţi din Apartamente cu Ferestre (adica PRAF, ăştia sunt singurii pitici nefericiţi). Piticii Intelectual Castanian. De menţionat că un pitic devine roşu numai atunci când moare şi că piticii dispăruţi locuiesc în lumina cărămizie a apusului.

Personaje principale: piticii Altfred (de culoare galbenă), Usi (de culoare verde) si Regretel (de culoare albastră). Mai e şi Tristina, de culoare violetă. Si câţiva grena ori turcoaz ori vernil, nici nu mai ştiu minte bine. Corcoduşul Matilda, care primavara îi ninge pe pitici cu flori albe iar vara îi blagosloveşte cu bomboane zemoase. Pisica Pisulina care îi învaţă să toarcă. De Scorbur Suzi e mi-nu-na-tă. Câinii se numesc Vermont şi Letitius sau Ana şi Bumbo Nache.

Oamenii sunt „picioare pare”. Şi sunt cam confuji, aşa, în general şi în particular. Unii au drujbe cu care taie copacii de lângă stânca lui All’laugh, alungând cerbii. Şi construiesc clădiri urâte, cu multe geamuri. Alţii beau ceai de cozi de şoricel (flori, nu animale) şi înşiră semne pe un ecran. Poveşti de dragoste, mai tot timpul.

Personajele secundare care populeaza realităţile cărţii au nume predestinate: Para Lelii Bipeda, Minus Cool, Phil Lamenta Bill, Alan Dali, pictor de flori pe geam, iarna. Şi neîntrecuta Zen Obia One Kenobie, unica.

Poveştile se derulează în paralel. Povestitorul în lumea reala. Povestitorul în lumea imaginara.

În lumea reala, eroul „picioare pare” a fugit de lume şi de iubită, şi s-a refugiat la munte, într-o casă ţărănească, să scrie. Iubirea extatică a pălit, răpusă de viaţa de zi cu zi, cea cu chirie la garsonieră, facturi de plătit şi emisiuni TV tâmpite. Se ceartă cu iubita pentru că ea are serviciu şi el nu, habarn-are să spele vasele, nu-şi strânge şosetele murdare şi, culmea nesimţirii, îşi mai taie şi unghiile peste tot. O urmăreşte, pe ea, iubita, când merge la serviciu şi moare de gelozie la gândul că colegii cei scrobiţi din multinatională ar putea să-i „netezească pliurile fustei”. Sau că şeful ei, hm.

În lumea imaginară, nici piticii nu-s mai fericiţi. Pe Altfred, prezumţiile de wishful thinking îl lasă preponderent rece. Usi are un secret atroce (ca buruienile!) şi anume că tatăl său a fost spiriduş. Iar Regretel şi-a pierdut o parte din nume, „Şi Hams Şi”, pentru că iubita sa Tristina l-a înselat cu Tremurund şi apoi a dispărut, astfel că Regretel a devenit mut: „Tristina nu-i aici, nu-i arici, nu-i alici!”

Concluzia: „Nu te bagi intre pitici indragostiti, ca plouă!”

Expresii pe care Madelin e invidioasă foarte:

„m-ar trata cu fragi şi cu bunăvoinţă”

„am hrăni cerbul cu verzi şi uscate”

„eram singur şi plin de cusururi”

„lunca era plină de buruieni atroce”

„radiază aserţiuni deznădăjduite, prezumtiv echilaterale”

” a fost odată, alaltăieri, pe la ora 5, o linişte care m-a făcut să plâng”

„cârtiţele spiralate care mănâncă deoarece ele sunt înzestrate cu un fel de foame ca să mănânce orice”

„plecase ca să dea curs sentimentelor sale amoroase”

„e târziu piticule, s-a făcut deja 41 la 3”

Fraza favorita:

„Şi tu eşti singuros ca şi mine? mă va întreba ea. Iar eu îi voi răspunde: da, desigur” (cuvantul „singuros” e… fabulos)

Concluzia?

Cel mai bine se iubeşte de la distanţă.

Şi încă un secret. Ca să evadezi de oriunde, trebuie să crezi în ea şi să spui cum trebuie următoarea frază: ” ŢUŞTI!”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: